Mă bucur de evoluţia ascendentă profesioală şi socială a Prof. dr. Dorel Săndesc, cum se bucură un tată de fiul său cel bun.
Prof. dr. Dorel Săndesc s-a născut ca anestezist în şcoala de anestezie timişoreană, a crescut şi s-a afirmat pe plan universitar medical local, pe ţară şi peste hotare prin calităţile sale intrinseci, prin muncă şi învăţătură.
A trecut prin toate treptele şi fazele vieţii profesionale, convingător, remarcat, apreciat de toţi, cu realizări de excepţie. Aş enumera pe profesor dr. G. Litarczak, părintele anesteziei româneşti, pe profesor doctor Gurman (Israel), Prof. dr. Vaida (SUA), prof. Piso (Regensburg), Prof. dr. Tiberiu Bratu care cu ochiul lui de mare psiholog de cititor de minţi omeneşti l-a remarcat de mult.
De 10 ani a preluat conducerea disciplinei de Anestezie – Terapie Intensivă UMF “V. Babeş” Timişoara, unde s-a format şi competent o menţine, o dezvoltă şi în mers o aduce la cote europene în formarea de specialişti, în cercetare şi granturi, reprezentare la congrese, conferinţe, cărţi, invitaţii peste hotare ca speaker la cursuri internaţionale.
Cred cu toată convingerea că are toate calităţile de a fi un bun rector: bază profesională excelentă (titluri, cărţi, comunicări, experienţă medicală), bun organizator, manager (simpozioane, congrese, locale şi pe ţară), muncitor, activ, energic, amabil, capacitate extraordinară de a face legături cu personalităţi din ţară şi din afară, în interesul colectiv, instituţional, profesional. Este cult, vorbitor de limbi, fluent, spontan şi spiritual, reprezentativ ca personalitate.
Nu am avut niciodată emoţii ( sunt şi rămas un emotiv) cănd prezenta o lucrare, conferinţă sau demonstraţie şi nici când era luat la întrebări – ştia tot, nu l-am văzut în dificultate.
Nici în Franţa (Lyon) nu s-a lăsat mai prejos când l-a uimit pe profesorul de curs cu executarea unei manevre anestezice dificile. Nu voi uita frumoasele cuvinte din expresia profesorului: “Mais tu est un champion” şi l-a angajat cu propunerea de a rămâne în Franţa. Patriot, a venit în ţară cu toate regretele colegilor francezi. Este puţin aprecierea profesorului doctor G. Litarczak, părintele anesteziei româneşti, când fiind la Băile Felix ca pacient unde i s-a blocat coloana vertebrală şi a ales să vină la “Dodo” să instaleze un cateter peridural salvator ?
Am fost felicitat de toţi şefii de disciplină şi secţii din ţară pentru norociul ce l-am avut că am găsit un aşa competent ca urmaş! Norocul a fost el, “Dodo”, prin capacitatea sa şi prin potenţialul său multilateral.
Am simţit încă din perioada rezidenţiatului său că “Dodo” are o stea undeva sus, care străluceşte în mintea lui în reflexii multiple.
Îmi trăiesc pensionarea împlinit nu numai pentru ce am făcut, dar mai ales prin tot ce face, ce continuă, ce creează “Dodo”. Sunt mândru de el şi cred în evoluţia lui pozitivă, cinstită, muncită.
Ridică ştaketa anesteziei româneşti la nivele europene, introduce cele mai noi metode şi manevre anestezice (ecoghidaje, ecografie de urgenţă pulmonară şi cranio-cerebrale), conduce cercetări şi granturi licitate corect.
Se informează la zi, comunică, ia legătură cu o dezinvoltură uimitoare, luptător pozitiv pentru progres, combativ, decent, logic, ştiinţific, nu-I ranchiunos. Este ales în diferite comitete ştiinţifice, premiat (de patru ori), felicitat, apreciat ca om de cuvânt, de idei de profunzime. Respectă porunca a V-a “Cinsteşte părinţii” şi pe tatăl profesional. A realizat Asociaţia Anesteziştilor timişoreni numind-o cu numele meu.
În urmă cu câteva luni a fost ales prin vot secret Directorul Departamentului X Chirurgie II UMF Timişoara.
În final consider că poate să-şi atingă obiectivele asumate pe plan universitar de schimbare şi recomfirmare a statului academic al Universităţii de Medicină Timişoara, care ma- făcut fericit ca student, ca doctor, ca profesor şi pe care o iubesc.
Prof. Dr. Aurel Mogoşeanu
ATI Timişoara
dorelsandesc 